joi, 5 mai 2011

Prioritizand [ Puterea prezentului e.n. ]




     Hetti Benedek are multe idei si ganduri prin care ea isi defineste si isi conduce viata prin diferitele viraje ale acestui drum.  Prin scris incearca, intr-un mod cat mai accesibil, sa deschida ochi, minti, priviri spre alte teme decat iubirea intr-un cuplu, bani, razboaie, can-can, etc...  Tocmai de aceea va propun o lectura interesanta, legata de ideea dezvoltarii personale, axata pe tema prezentului.
Alex. Petrescu
    
Screen+shot+2011-05-05+at+10.37.49+AM.png
E altfel cand te trezesti dimineata cu zambetul pe buze. Si ai deja gandurile puse in ordine de catre subconstientul tau harnic, care s-a spetit toata noaptea sa iti dea raspunsuri la tot felul de cerinte. E minunat cand cineva face treaba in locul tau, cand o forta exterioara controlului tau face toate echilibrarile necesare.  Si cand rezultatul acestor schimbari este suta la suta in beneficiul tau..
    In dimineata de azi m-am programat, de fapt am fost programata peste noapte, sa imi pun in ordine activitatile de zi cu zi, deci sa prioritizez. Am inceput sa fac o schimbare pe plan alimentar, asta insemnanad sa nu mai imi ignor substantele necesare organismului meu. M-am rasfatat cu o salata de fructe proaspete cu alune de padure si multa miere…Am adaugat si un ceai aromat, si cum ma asteptam, odata cu ele a venit si inspiratia. Trupul meu se simte revigorat, iar psihicul detensioneaza toate tensiunile si toate blocajele energetice din corp. 
    Lobul meu parietal imi dicteaza astazi cu multa grija cum sa ma joc cu imaginatia pentru a avea beneficii. Incep sa desenez un rau de culoare si lumina care ma impresoara si care ma ridica incet de la sol. O ploaie de particule luminoase ma calauzeste catre un loc din natura in care ma simt foarte ancorata. Plutesc incet catre o apa curgatoare ale carei voci repezi si susuitoare imi transmit vibratia necesara pentru echilibrul trairilor mele. Inima mea devine un disc auriu si se centreaza in trup, trimitand frenetic cercuri de lumina si caldura. Ma simt propulasata intr-o alta dimensiune…unde totul apare ca un joc de imagini. Tot ce pot face este sa ma las surpinsa…sa adun culoarea, lumina, vibratia, esentele frumos mirositoare si sa alcatuiesc cu ele un munte. Un munte cladit pe energie pura si vindecatoare, un loc destinat eliberarii si reincarcarii spirituale. Un munte al carui varf troneaza deaspura tuturor obstacolelor si care capteaza tot ce este negativ in fiecare dintre noi, urmand a ne trimite in schimb linistea si armonia interioara de care avem nevoie. Ma transform in bucurie si simt ca renasc.
    Prioritizez apoi nevoile, fac ordine in inima si ma curat de sentimental uratului. Astazi tot ce pot face este sa ma inchid in scoica-mi proprie pentru a medita la realele mele nevoi si la starea de ‘satori’. Starea de luptator. De spirit liber si curat. O boare racoroasa imi cuprinde crestetul si ma face constienta de greutatea corpului meu. Il simt inert, greoi, insa curgator si liber. Dezcatusat. 
    Aleg sa inchid ochii si sa ma eliberez de micile tensiuni si ganduri care pericliteaza starea de bine. Alung tot ce pot in speranta ca raman cu nimic. Ca in sfarsit voi putea sa elimin gandurile, ideile, convingerile, afirmatiile ce se joaca cu mine, in propria-mi carcasa. Creierul zvacneste nedumerit si mi se supune. Sunt gata sa nu gandesc nimic. E perfect. Suna telefonul. Sirul gandurilor revine iar starea mea seaman cu o balanta inclinata catre partea dreapta. 
    Nu-i nimic. Eu nu merg mai departe. Eu o iau de la capat. Pot accesa starea resursa in orice moment. Dar nu acum. Acum a trecut. I-a luat locul fisierul word si ideile care se imprastie ca fulgerele. 
“Totul se intampla cu un scop.” Iar acel scop intotdeauna va avea in spate o intentie pozitiva. 

Articol de Hetti Benedek

miercuri, 4 mai 2011

In curand...

Fi... amabil, te rog. [ Analiza ]

    In urma cu putin timp [ e vorba de zile ] am avut un interesant dialog pe tema diplomatiei vazuta ca si amabilitate sau dorinta de a obtine ceea ce se vrea.
    Despre diplomatie am auzit prima data din partea lumii politice. Ea este vazuta ca o arta a dialogului intre doua persoane ce poarta o importanta raspundere [ putere ]. Acest dialog diplomatic are ca singur scop obtinerea unui raspuns favorabil celui ce a initiat intrebarea.
   Un alt gen de diplomatie as dori sa aduc in prim-plan. Ma voi referi mai mult la diplomatia ca si arta a ascultarii. Adevarata provocare este aceea de a asculta nu de a vorbi. Diplomatia [ bunului simt ] cere anumite conditii ce vin sa completeze si sa ajute la sustinerea unui dialog activ [ asta si in cazul in care cele doua persoane au ce vorbi. ]. 
   De multe ori intr-un dialog apar situatii in care se comuta rolurile de la “atacant” [ al subiectului ] la ascultator, acum, in functie de ce se vrea, atacantul  poate aborda diferite modalitati de a mentine ascultatorul atent si a-l ghida spre raspunsul mult cautat. 
   
    Bine... ca o mica gluma, am vazut cu totii dialoguri foarte pasnice de genul “ ce ma ??? Nu vrei ? ... Ia d’aci ! buf ! “ . 
   Ca si o concluzie [ concudenta si concluziva cum zic anumiti... ] Diplomatia [ bunului simt ]  este mai mult arta de a obtine un raspuns, informatie, etc... intr-un mod subtil si fara a “lasa urme”. 
   Acum sa mergem si pe latura de amabilitate... Daca diplomatia este arta de a obtine ceea ce vrei dintr-un dialog [ sa zicem... asa pe scurt ] amabilitatea vine ca o modalitate de a face “bine” [ e intre ghilimele pentru ca este total relativ subiectul bine si rau... dar asta e o alta discutie ] fara a avea asteptari [ in mod normal ] . Amabilitatea pleaca asemenea unui gest din suflet [ atunci cand vorbim de o intentie sincera ] . 
   Concluzia generala este ca diplomatia pleaca din dorinta de a obtine... pe cand amabilitatea este interpretabila ca fiind una din trasaturile ce ne fac oameni...

image: Alex. Petrescu - Say Hello [ Be Here ] ©2010
          model: Roxana Dumitrica