Prostie ?

   Ieri am avut o revelatie: Omul cand nu intelege ceva prefera sa rada. Partea si mai interesanta e ca aceasta revelatie nu a venit din partea unei blonde ce a citit acest blog si a ramas tampa si cu prvire cristalina de caprioara impuscata in inteligenta ei de primitiva... Nu era blonda... satena.

   Acum, ca sa ma adresez tuturor celor cu nivelul redus de a intelege si digera continutul acestei paginute/ Dragilor, exista bloguri mai palpitante pentru voi... sau de ce nu ? Exista Vodka ;) plus alte activitati ce le puteti initia cu fetele de la munca [ colegele ] :  statul pe feisbuc, ranjitul si bancurile idioate, umblatul pe dupa colt si mai ales... barfa.

   Ma adresez uneia in mod special: Una... doua... depinde de cum o privesti profil sau din fata. Momentele cele mai dificile in viata sunt atunci cand creaturi obscure si obscene prin existenta lor  si mult prea dezgustatoare ca si comportament; se amuza ca un dobitoc scrie folosofii proprii.
   Pai si normal sa fie amuzant... creaturi eliminate din regnul mezozoic... imi pare rau, dar incultura si subiecte legate de pizde, futere... de timp [ altceva clar nu prea cred ca se rsica cineva cu voi ]  alcool si condimente [ nu? spice ? ] nu prea am sa postez aici.

   Subiectul graselor refuzate de sine l-am inchis.



   Acum un subiect mai relaxant este cel al oamenilor relaxati [ la minte ] Pe acela il voi aborda intr-o maniera mai linistita [ nu de alta... dar nu vreau sa ii trezesc din somnul lor cel de moarte [ pacat ca nu muriti... :-< ] Fratele meu [ doar esti roman, din pacate ] in loc sa imi stai cu sticla la botic si sorbi din licori magice ce te transforma... in ceea ce esti, fa si tu imposibilul, spala-te de asemenea obiceiuri [ bea omul... o bere, 2 ,3 ... 4...  Dar nu toata ziua in continuu... ]
   Mai grav e cand acest gen de relaxati... vin si lanseaza impresii [ eu stiu mai bine ] cu sticla la gura. Pai... mai chestie simpatica... sti tu mai bine...  sa bei, sa fumezi... sa ce ???? A... sa cureti sticlele de lichid... Perfect... ma pis si eu intr-o sticla... nu incearca nici o relaxata sau relaxat sa o curete ?
   Lasa... singura grija e ca avem facultati si examene grele... vai... nu poate saraca de facultate. Pai daca vezi ca ai o viata grea la faculta... PUNE MANA SI INVATA... nu o pune doar pe chestii cilindrice de plastic sau sticla ca apoi sa zambesti cu modestie, senil si prostesc si sa comentezi ceea ce NU ai inteles dintr-un text.
   Pentru acest gen de relaxati... Mergeti in grup... [ inteligenta cumulativa ] poate asa nu va veti rataci [ mai ales ca mai nou... fara cineva nu se mai poate merge la baie ], Beti cat mai mult... Nu de alta dar la betie te vezi altfel.

Sfaturi:

1. Taceti... nu de alta dar sar prea multi cacati
2. Incercati sa va limitati la ceea ce va duce sistemul logico-emotional [ daca exista, daca nu... asta e. ]
3. Nu va mai laudati ca faceti facultati... Noroc cu astea private... altfel ati fi gunoeri...
4. Daca tot radeti de ceea ce cititi pe ici colo [ ambalaje, sticle... FB etc... ] nu va etalati... voi pierdeti.
5. Daca cineva va accepta prezenta... nu este mai prost... ci vrea sa va ridice... Asa ca incercati sa-i faceti viata mai usoara... Pana nu se razgandeste.
6. Prostia... din pacate nu doare, dar e dureros cand este semnalizata celui ce este. Incercati sa nu porniti asemenea reactii celor din jur... nu de alta... dar suferinta e mare.


   Cam asta... cred eu ca ar fi o mica epistola destinata regnului animal Prostis executivus penisus guris care se manifesta de-obicei in locuri ascunse si oriunde exista alcool.  Va las in liniste si obscuritate, cu o crunta parere de rau... sunt curios ce va conduce la asemenea manifestari...

CERUL SI PAMANTUL [ Cantecul, sunetul, ea, el si lumina unui Univers ]

   Eu sunt aici... locul in care Universul este al meu. Sunt curios daca si tu ai un Univers... Mai mult ca sigur, ca al tau este inca rosu... de la sarutul ce l-a primit...  Nu ? 

   Daca cei ce nedumeriti ne privesc, ar asculta lumina lumii noastre, oare ce ar putea observa ? Un gol, spatiu, sau mai sti ? poate ne vad pe noi. Cei care iubim sa iubim si iubim pentru ca asa este natura noastra. Ai vazut un rasarit in Universul meu ? Stiu, nu. Eu nici atat. E ciudat sa te gandesti ca in lumea ta, nu ai apucat sa vezi un rasarit al sufletului, ci doar al Soarelui. E greu pentru cel ce aude... dar nu vede sufletul. Stiai ca muzica este limba acelui mic EU, care precum un copil scump si gingas se uita la oamenii Mari cum isi vad de viata lor... Orbi. Ofteaza cu un iz inocent si isi ingana mai departe cantecul de leagan fiind oblojit de lumina ce ne va face sa il auzim.

   E ciudat sa citesti randurile ce danseaza doar pentru a exprima nu gandul... nici imaginea... ci sunetul unui suflet. Se spune ca muzica ne ridica starea. Nu numai atat, muzica ne defineste starea. Suntem in Universul in care, sunetul, sufletul, sublimul si noi... suntem muzica. Toate incep cu acelasi sarut. S... U... sunt! 

   Orbi sunt cei care... fara muzica isi “incanta” dragul de copil din el... ci doar cu zgomote si mizerii. Aici nu existam. Manifestam, cream si invatam tot... Totul unitar si indivizibil ce este rezultatul nostru: Creatia.

   Iarna trecuta, zapada era violet. In Universul tau, zapada, poate fi cum vrei sa fie ? Hmmm... intrebare ciudata. Raspunsul este... Sper ca auzi acea voce ce iti repeta... ORICAND ma auzi... poti!

   Daca si numai DACA... in Universele noastre s-ar auzi ACEASI muzica... Ar fi, poate un lucru definit ca singularitate. Un zgomot mut ar iesi din iubirea celor doi creatori, dupa care, putem manifesta si lumina... Nu? 

   Seamana cu geneza stiuta de cei carunti... cu privire-n gand carunt si alb in obraz. Morti sunt cei care cu gandul privesc iubirea ca pe o ciudatenie! Ei... oare ?

   Erau cei care ne povesteau ca Universurile sunt create... nu cantate... Fie... vorba lor, acelora ce de sub streasina gandurile ne ingana ca nu SUNTEM copii... cu ochi albastri, ci sumbre si sobre umbre ale unor stafii, stacojite de ganduri si temeri. Daca intai a fost cuvantul... cine l-a rostit ? Prefer, daca ma intrebi, dragule Univers... Prefer sa te ascult, decat sa te vad. Da...

   Cum gingas, iti mangai creatorii si le zambesti, multumindu-le lor... Celor doi care din iubire te-au chemat, manifestat si iubit doar PENTRU ca tu... Univers sa poti canta muzica existentei tale si a celui ce te asculta si ingana cu tine muzica genezei. Imagineaza-ti... raiul, iadul si al tau dumnezeu... impur este acel dumnezeu care din iubire isi tine copii intre garduri si lipsiti de cantul iubirii. Cine poate... oare sa il refuze pe acel Dumnezeu, care din iubire, ne-a manifestat, cantat si luminat ?

   Eu... Tu... Nimeni... Puncte ce ne ajuta sa ne localizam. In sunet... eu creez, iar pentru TINE tu... manifesti viata. E ciudat acest tip de Univers... nu ? culmea... avem lumina, avem viata... plecari, sosiri si mai ales... ii avem pe ei, caruntii ce ne ajuta sa ne ratacim... Dar, draga mea... nu avem urechi sa ascultam sufletul !

   In alt Univers... lumea este viata, iar creatia este lumina. Sunetul... nu exista. Mut este acel Univers... Dar divin ca si culoare. Oare exista o poteca spre acolo ? Am auzit ca trandafirii, acolo au culoarea sufletului... vrei?  O Cale ? calea este aceea pe care lumina, ca o doamna eleganta te indruma cu zambetul seducator de trandafir. 

   Floarea ? floarea acestui Univers este si acum doar un mugur crud si inca stropit de cuvantul genezei: IUBESTE! Abia astept sunetul acelui mugur care isi va da seama ca se afla in mana unui suflet... ce alaturi de mine a cantat singularitatea acestei lumi.

   Eeeeeeee... cum ar fi... cine ar fi... de ce ar fi... cand ar fi... noi. Stim sa glumim pentru simplul fapt ca atunci cand razi... albastrul cerului pare mai limpede in ochii sufletului ce te vede.

   In intuneric, se poate auzi. In liniste, cu sufletul putem vedea. In gol... lumina este sunet, suflet, noi. 

   Atunci... NOI... cine, ce, cand, de ce... suntem pentru domnul in frac ce dirijeaza orhestra stelelor... infinit ?

   Doar atunci cand iubim, rosul devine verde... iar verdele scutura rosul trandafirului de stropii limpezi ai apei, ce cu ochii inchisi il ti la inima.

   Pe cel care stie sa iti cante numele, il numesti exact cum sufletul tau ii canta lui numele. Atunci, acum... candva. Eram si atat. Poate sufletul tau... al meu... si al celui ce isi plimba gandirea pe aceste randuri ar primii bine-cuvantarea ta, Univers tanar si plin de muzica si leaganul creatorilor.

    Le spun ca sunt doi... el... ea... imi spun ca sunt unul si acelasi cant, gand, sarut, cuvant, sunet, manifestare creativa si... Iubire. Este cea pentru care, el... al luat cerul si a facut ca ochii ei, sa fie acolo. Al sufletului este cantul ei, ce priveste pamantul de departe si vede ca el este acolo. Unde creatia se canta, dar de putini... ESTE inganata.

    Suntem, manifestam, iubim... cream TOT aici, acolo, oriunde cerul ei, si pamantul lui privesc. Cu iubirea acultam. Cu cerul luminam, cu pamantul... Terra ne dezvoltam... iar cu tine de mana... Universul il cantam.

    Sa ii spunem oare... celei ce a citit aceste randuri... care la fel ca si el... cititorul este bine-cuvantat... ca nimic nu este lasat fara dirijor si mai ales... nimeni! Nu... poate... sa lasam ca tu, cititor... draga, persoana ce esti o ea... sa iti incanti ochii pentru ca apoi, sa auzi cantul acelui copil din tine, el... Univers.

EPILOG.

    Fie in lumina, acel copil care este auzit si urmat. Eu... oricand... daca aceeasi suntem... Iubeste! “Noi” este tot.

Analiză.

   Trăim și ne manifestăm într-o țară care pare să fie în deplină cădere. O cădere fără finalitate, fără a putea spune că de “mâine” acestă cădere ne va aduce intr-un punct concret.

Motorul acestei căderi ? Bună întrebarea... dar mai bun este răspunsul ( în opinia mea... evident. ).

Mergem unpic pe ideea de a deschide câteva din punctele ce le găsim in această superbă țară (da... este o țară superbă):

1 - Se fură ca în codru ( dacă ar fi să fac o comparație... acest codru e pădurea Amazoniană )

2 - Toți se revoltă, dar nimeni nu acționează. 

3 - Dacă unul spune că această Țară e de căcat , atunci toți îl credem. Bine, mulți vor spune că simt pe pielea lor, cum li se prelinge această căcat.

4 - Pentru ʻnea Salam și Gușter ( Guță, adică... ). Aici nu mai am ce completa. 

5 - Faptul că nu se dorește ( la nivel înalt ) salvarea și ridicarea României. 

6 - Istoria devine un mare “...iar mi se futui casca... “ ( citat din celabra, fabuloasa femeie istorică Andreea Esca ) 

7 - Pentru toți românii care se feresc să își recunoască naționalitatea când sunt în alte țări. 

8 - Un val Tsunami de pițiponceală ce scufundă frumusețea renumită a româncelor în prostie. 

9 - Pentru un imn ce recunoaște că suntem cam... adormiți... 

0 - Punctul terminus.

   Acum că am trasat în mare structura de analiză, e cazul să începem cu începutul. Sunt Alex, un tânăr care s-a decis că are ceva de spus... ( Acum 20 de ani, mulți au murit pentru ca noi să ne putem manifesta acest drept. respectul li se cuvine ) Mai mult decâ să spun, eu cred cu toata tăria în faptul că România nu este țara în care cele 9 puncte de mai sus îsi au rostul.

1 - Furi matale... dar cât te pot duce picioarele să fugi cu tot ce ai furat ?

   

   A fura înseamnă a lua sau a instrăina ( Roșia Montană ? e... înstrăinare. )  ceea ce nu îți aparține de drept. Mai înalții acestei țări ( vorba vine... nu prea sunt ei la înălțime... cel puțin dacă ne uităm la boloBoc... ) devin adevărați maeștri ai nesimțirii duse la extrem. Și pentru ce ? Doar pentru a fura cât se poate.

2 - Avem multe de spus... dar numărul acțiunilor este mult prea mic.

   Cu toții avem ochi și urechi... discernământ... poate. Putem spune că în alte țări oamenii iau atitudine pentru mult mai puține lucruri decât se întâmplă aici. Nu instig la violență... sub nicio formă. Instig în schimb la deschiderea ochilor și a conștiinței de a fi român.

3 - Ești ceea ce creezi în jurul tău.

   Dacă ești hoț, criminal, cerșetor, etc... atunci da, ai tot dreptul să îți fie rușine. Dar... NU PĂTA NUMELE ȘI POPORUL ȚĂRII DE UNDE VI prin comportamentul tau. Dacă ați fost intr-o pădure, sunt sigur că ați văzut destule uscăciuni, dar și lucruri frumoase ce v-au încântat privirea. La fel se întâmpla și cu oamenii unei țări. Așadar, dacă uncerșetor, sau hoț, sau... criminal etc... este din România, el nu este decât o creangă ruptă, uscată și putrezită al vreunui stejar din frumoasa pădure română.

4 - Dau zile de la mine să vă vad duși de aici.

   Muzica are și a avut tot timpul o importanță crescută în cadrul culturii unei țări sau regiuni. În România, pe langă nume cunoscute ( Felicia Filip, Paula Selling, Horia Brenciu, Iris, Cargo, Ovidiu Lipan Țăndărică, Clejanii de la 10 Prăjini... etc... chiar foarte mulți alții ) apar și niște chestii hibride ce se lălăie sau tânguie prin flatulații, numind această manifestare odioasă muzică. Este și mai trist, faptul că sunt oameni ce apreciază aceste șiraguri de flatulații. Nu îi judec, lipsa de surse de educație și îngrijire poate duce la lipsa bunului gust.

Oricum, piața muzicii românești merge pe același principiu ca orice altă piață. Ceea ce se cere, aia se dă. Deci, vinovat este cel care cere.

5 - Când un președinte are mai multe pahare în cap față de carțile citite... atunci e grav.

   “Hă... hă... hă... ce glumă bună” ... este președintele nostru. Totuși este o comedie cam sumbră că ne lasă conduși de acest pamflet. Devin prea dur, știu.

Atunci când voința lipsește... nimic nu poate fi materializat. Dar atunci când voința este îndreptată spre distrugere... atunci nu e greu să ne imaginăm ce se poate întâmpla... Vedem zi de zi ce se întâmplă.

6 - Istoria este predată cu un singur scop. Vă asigur că nu se vrea aflarea prea multor lucruri.

   

   În S.U.A. dacă Lincoln ( n. 12feb. 1809 - d. 15apr. 1865, președinte al Americii 1861- 1865 ) a călcat pe o piatră... Acum ea este tot acolo... dar încercuită, cu o plăcuța comemorativă. În România avem mai mult decât o sumedenie de monumente ( unele descoperite, altele încă nu... sau lăsate în paragină intenționat « Calendarul Dac de la Sarmisegetuza este DOAR un exemplu » ) ce spun o istorie veche de vreo câteva milenii le poporului Dac, dar și despre cultura și limba dacică. Tot ce pot spera este ca într-un timp cât mai scurt lumea să afle despre ceea ce reprezintă ca istorie cu adevărat această țară.

7 - Mulți neagă țara natală din simpla rușine de a fi român.

    

   România și-a format un renume notoriu în ceea ce privește furatul, cerșitul, gafele și sărăcia. Mai puțin cunscut este faptul că din România vin aproape cei mai buni informaticieni din lume, sau că tot din această țară vin mulți tineri premianți la diferitele concursuri de invenții de pe tot globul pentru ideile revoluționare prezentate. Dracula ? Un simplu brand din Bran. Vlad Țepeș ( n. 1431 d. 1476, a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1455-1462 și 1476 ) sau Vlad Drăculea cum era numit de populația acelor timpuri din cauza cruzimii cu care îi pedepsea pe cei ce furau, omorau precum și pe inamicii săi ( îi trăgea în țeapă ).

Dacă ești român nu trebuie neapărat să te identifici cu toți cerșetorii, hoții sau inculții ce se târâie și se fac de râs în această țară.

8 - Auzi... dragă... eu este cultă și bogată numai de la Armani îmbracată !!!

   Mda... este grav să vezi că sumele mari de bani aduc și prostia... în cantități enorme... evident. În România ( din păcate ) poate fi găsită specia numita Pitziponsalis prostalis ce își manifestă inteligența prin numărul de poșete ( pe care nici ea nu-l mai știe ) luate cu zeci și sute de milioane de ROL ( evident că mare parte din sumă este dată doar pe nume... nu pe calitate ) și evident... să nu uitam că se mai manifestă și prin conducerea unei mașini de teren cât mai mare posibil, fiind un REAL RISC PE ȘOSELE. Acest val de incultură pe bani mulți ar trebui să inceteze. Este urât să vezi cum frumusețea renumită a româncelor noastre este stricată ( la modul propriu ) de niște simple

manifestări ale brandurilor, inculturii, fitzelor ( e la modă sa fi cul... nu ? ) lipsei depline a bunului simț și nu în ultimul rând al trendurilor.

9 - ... Bă... Ioane... ne trezim și noi ? e... 3 după-amiază....

   Al doisprezece-lea ceas a trecut de-acum 20 de ani ( cred... ), atunci când am permis ridicarea unora cu alte interese să ne conducă. Sunt perfect conștient că la Revoluția din 89 au murit zeci de tineri, alții marcați pe viață doar pentru ca “cineva” a vrut instalarea unui sistem politic ce va aplica ceea ce vor acești “cineva”. “Trezește-te române, din somnul cel de moarte...” . Ignoranța este acel “somn de moarte” Trezește-te și “... croiește-ți altă soartă la care să se închine și cruzii tăi dușmani...” Pentru cei care nu știu imnul, recomand o citire atentă... Conține multe, foarte multe indemnuri pentru a trezi până și cel mai “somnoros” român. Sper că alarma să fie auzită de cât mai mulți...

Punctul Terminus este valabil numai în varianta printată ce va apărea în revista Cenaclului European Literar nr. 2

Și... știai că...

   Să ști că nu...

   tot ceea ce auzi este ceea ce se spune. Din păcate ăsta e un adevăr pe care puțini își dau silința să-l remarce. Cum ? Simplu... Vrei ca cineva să depindă de tine, spune-i cum să reușească, fă totul în locul lui... ține-l departe de păreri și critici și mai ales... amintește-i tot timpul prin vorbe "alese" de unde l-ai luat și unde l-ai adus... Din acest moment persoana "ajutată" devine un sclav al tău. Depinde de tine, la fel cum tu depinzi de aer.
   Ce este mai interesant este faptul că acest mod de a ajuta, face mai mult decât să închidă orice orizont în dezvoltarea persoanei ajutate. De ce ? Simplu... Care este modalitatea prin care evoluăm, înțelegem lucrurile ce se intamplă în jurul nostru și invățăm ? Doar prin experimentarea "pe pielea noastră" directă a diferitelor situații, observații, conjuncturi, oameni... etc...
   Deci [ iată că vine și concluzia... ] dacă cineva ne cere ajutorul [ numai atunci ne putem implica în viața și experiențele cuiva ] ar fi bine să nu-i luăm omului / femeii "pâinea" de la gură... [ trebuie să experimenteze acea situație... ] ci putem să venim cu un zâmbet [ de multe ori e mai valoros ] și eventual cu ce simțim noi [ din iubire ] că poate fi un real ajutor.

   Hmmm... cinic... nu ? Era până la un moment dat frumos atunci când știai că ai pe cineva care să te "susțină"... nu ?  Sunt curios câți sunt aci... pe chestia asta mică și drăgălașă [ Terra, Pământ... a 7-a planetă, a 3-a.... tot planetă ] pentru a desluși câteva din "misterele" scrise undeva în adâncul nostru [ evident și eu mă număr printre aceștia ]?

   Revenind. Să ști că nu...

    tot ceea ce vezi este ceea ce există. Există multe lucruri [ le zic așa pentru că nu știu cum să le indentific altfel ] ce stau ascunse ochilor ce caută cifre, explicații logice și alte meandre și definiții ce sunt demne de cel puțin 5 perechi de ochelari [ suprapuși... evident ].
   Cum ar fi să poți vedea ceea ce nu poate fi privit cu ochii [ cu ochelarii suprapuși... nici atât ] prin prisma înțelepciunii și a sufletului.
   Rezultatul "deschiderii ochilor" este la fiecare manifestat într-un fel... sau altul. Un lucru e sigur... mai devreme sau mai tarziu cu toții vom "dechide ochii"... și atunci să te ții bine...
   Până acum ceva timp îi ardeam pe rug pe toți ce spuneau ca Pământul nu e plat [ așa cum spuneau căpeteniile mai "iluminate" ]. Atunci... se mergea pe o paradigmă ce acum stârnește amuzament...
Ceea ce nu se vede, nu există. Hai să vedem cum sună : Ceea ce nu se vede, există. Mmm nu este prea diferită... doar că acum avem o negație și o afirmație ce vine în ajutorul negației... are mai multă logică așa... nu ? Acum... de multe ori și acum se merge pe această paradigmă... dar la alt nivel.
   Cum ar fi să nu mai asculți TOT și să CREZI tot ce auzi din gurile celor mai "școliți" ? Ar fi haos... nu ? Mmm întrebarea rămâne deschisă... Refuz să dau un răspuns concret... [ mulți chiar se feresc de acest CONCRET... ] Așa că voi da poate un indiciu. Nu se va putea renunța la acestă ascultare mută atât timp cât nu știm să ne ascultăm și să ținem cont de ceea ce zice sufletul....

Să ști că...

   Dacă vrei... poți.   Asta vine ca o afirmație menită să explice adevărata forță a voinței...
   Atunci când crezi ceva, creezi și dacă vei continua... atunci te vei bucura de rezultatul creației tale.
   Dacă iubești, nimic din acest Univers va face ceea ce gândești și creezi din iubire.
   Ura este opusul iubirii.

   Mmmm, cam atât pentru moment...

Concluzia ? Eu nu consider ca ar trebui să fiu persoana care să vină cu concluziile. Haideți voi...
Vă mulțumesc pentru răbdare... și atenția implicată in această lectură. O zi excelentă vă doresc.

Scuzați-mă... dar nu mă scuz...

   A trecut ceva timp… [ poate exact cât a trebuit ] de când nu am mai scris pe aici. Asta poate și pentru că țin la calitatea materialelor ce sunt postate aici. Așa că în loc sa public texte despre… ă.. și alte onomatopee prefer să nu postez nimic. E mai benefic pentru tine, dragă cititor [ ce ai în cap mai multe decât o Shaworma sau Kebab... sau alți pești putrezi in alcool si botanisme luate din satele tradiționale ale culturilor chimice Etnice.  
   În acest articol [ cel ce va urma ] voi fi unpic mai "acid", asta și pentru că tema este "acidă".

   Întrebări --» Răspunsuri

1. De ce? --» pentru că tu ai vrut și ai făcut [ conștient sau nu ] tot ce a "trebuit" pentru a ajunge la această finalitate ce a lansat întrebarea.

2. Cum ? --» la fel ca și atunci când ai ales o alternativă… în funcție de interes. De… pinde cum vrei să fie… [ benefic / malefic ] sau dacă ai alte opțiuni, vei face orice să te ridici [ nu de alta… dar pentru a putea cădea… îți trebuie o oarecare accelerație gravitațională ].

3. Când? --» Niciodată dacă aștepți, sau oricând dacă uiți. Fiecare "Când" are un "Gând" ce indepărtează acel moment al așteptării. Când ? Atunci când vrei… Dar dacă intrebi, inseamnă ca ai dubii… Nu e prea constructiv.

   Aceste 3 întrebări le auzim destul de des… nu? Evident… răspunsurile sunt de la hilare, ipocrite… până la niște adevărate construcții morfologice ce distrug logica logicii de interpretare a construcțiilor de sintaxă până și pentru cel mai tare analitic. Ce-i drept… ultimul tip de răspunsuri face parte dintr-o categorie demnă de a primii culpă din partea noastră [ evident… nu! ] Mai exact… Scuzele. Ne scuzăm că intârziem… că ne uitam la alta / ul  Sau... ne scuzăm că suntem ... Noi??? Asta e... trist.… Nu este greu să găsești o scuză. 

Ex.: Vai… scuză-mă… dar nu eram atent la ceea ce zici…  Mă gândeam la ce ziceai tu mai devreme despre re-nașterea sufletului după mortea trupească menită edenicelor suflete pentru a putea detașa lumina de... [ Uat dă fac ????!!?!!??!?!!!?!?!?!?! ]

Mda… mai degrabă oprește-l pe bietul dobitoc ce dă din gură ca prostul… povestindu-ți despre "povestea inimii". Fă un bine. Lasă scuzele… și taci. Acționează

Ex.: … Decăt să te scuzi că întârzii la muncă… pune-te să dormi mai repede… sau… ști ? Există ceasuri cu alarmă … 3 Lei cred…

   Mai apare și categoria… acelui cuvănt ce privește înspre viitor… Când? Care are darul de a te pune în dilemă "… măi… mâine… poi-mâine… azi… dracu știe… A… gata… știu! Atunci când vreau eu!"

Bun… Asta e tot pentru aceste 3 întrebări… ce țin de același uzat concept. Scuza.  Mă scuz că nu mai am inspirație… Ă… nu! Ci pur și simplu vin cu un argument ce stă în picioare. Vreau să ofer o experiență unică cititorului [ Dacă vrei să citești despre ce am facut aseară cu prietena < care ??? > ăăăă... există bloguri cu cap... fără cap... sau alt gen de alchimii și jurnale ale tristeții unde găsiți Can-Can-uri ] . 

O seară excelentă vă doresc. 

2 Luni de dezvoltare si articole...

    Astazi, acest mic proiect implineste 2 luni... si peste 600 de vizualizari. Ca idee, desi este in limba romana in mare parte, acest blog este citit pana si de romanii din afirca [ sunt vreo cateva accesari ] precum si SUA, Franta, Italia, Germania... etc... 
    Va multumesc ca aveti rabdarea si interesul de a parcurge aceste articole. Un weekend placut va doresc.

Alteratia in muzica [ Guest ]

   Inainte de a porni in lectura articolului, doresc sa va reamintesc ca traditia articolelor guest continua. Daca saptamana trecuta Hetti scria despre modul in care prioritatile depind de puncte de vedere si perceptiile noastre... Vlad Adragai [ invitatul din aceasta ... Joi < articolul a fost predat ieri, joi, 19.05.11 ] ne face o scurta analiza a nivelului calitativ al muzicii si incearca sa traga un semnal de alarma... Ce inseamna muzica astazi ?
Alex. Petrescu

Alteratia in muzica.

   Dupa o lunga perioada de stagnare in domeniul muzical, timp in care nu am facut decat sa privesc si sa ascult parerile altor persoane mai experimentate daca as putea spune asa, pentru ca rata de experienta in domeniul muzical a scazut drastic in ultima perioada, astfel ca mai nou un tip “experimentat” stie ce inseamana o gama si cum sa o fredoneze…nimic mai mult, nu pot spune decat ca incepem sa ne degradam pe zi ce trece din ce in ce mai mult. Desi nu am nimic impotriva cu nici un gen de muzica, totusi sunt uimit cat  succes are astazi muzica electronica si cat de inchisi sunt la minte tinerii din ziua de astazi. Si cand spun acest lucru ma refer la urmatoarele lucrui: Inca nu am descoperit misterul acestui gen de muzica pentru ca versurile sunt limitate, iar mesajul nu exista deci nu transmit nimic, ca sa nu mai vorbesc ca toata melodia se rezuma la un bit care suna de la inceput pana la sfarsit  singura difernta fiind la mijloc cand mai auzi o voce de femeie in extaz, dar cine stie poate voi descoperii si miesterul acestui gen de muzica intr-o buna zi. Poate am fost cam rau, dar asta e parerea mea. Nu vreau sa jignesc pe nimeni insa astazi poate sa faca muzica orice om, nu conteaza cat de afon este in acest domeniu, atat timp cat are un calculator bun si un program de facut muzica poate fii considerat un zeu al muzicii. Cat de penibil, dar respectivul este numit artist, iar el habar n-are cu ce se mananca muzica. Ei bine, trecand din emisfera muzicii “asistate pe calculator “, imi voi indrepta atentia si voi incerca sa punctez cateva lucruri legate de muzica clasica, care dupa parerea mea pe pata noastra de pamant este cea care primeste cele mai putine credite. De ce ? Pentru ca avand in vedere cele de mai sus, ea nu poate fii promovata decat de persoanele de varsta a doua, chiar a treia as putea spune. Din nou de ce ? Pentru ca acest gen de muzica nu prea este inteles de prea multe persoane iar in general daca ceva nu poate fii inteles automat nu iti place il respingi spui ca este urat, acest lucru l-am auzit de la un grup de tinerii nu departe de varsta mea, spunand: “ Ce prostie, de la jumatatea spectacolului ma luase somnul, o porcarie, nici nu stiu de ce am venit…”. M-am facut inteles!? Okay, hai sa vorbesc umpic si despre trupe. Dar nu despre cele renumite, ci despre cele care vor sa se faca renumite, insa cu efort minim. Evident cu efort minim nu vei reusit niciodata sa faci ceva in muzica, pentru ca muzica e o arta foarte complexa deci necesita sute de ore de munca, imaginatie etc. lista e lunga, dar ei vor sa ajunga mari. Si n-ar fii ceva imposibil daca as fii vazut ca au baze solide in ceea ce priveste intrumentul la care canta, sau daca ar fii fost o trupa bine inchegata, dar nu pot spune ca am vazut nici macar unul din aceste lucruri mentionate mai sus. Chitari dezacordate, tobe daca le pot spune tobe pentru ca sunau mai prost decat suna setul de oale de la mama din debara, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca fiecare canta cu totul altceva, produsul final fiind unul dezastros. 

   Trist insa acesta este nivelul in momentul acesta in muzica. Putini mai suntem care stim sa facem diferenta si sa apreciem o muzica buna. 

   Tu ce crezi? Putem sa facem diferenta, chiar daca sutem un numar mic de oameni care cunaostem aceasta arta in adevaratul sens al cuvantului?

VLAD ADRAGĂI

Daruri pentru Suflet...

   Un punct de plecare in acest univers al cunoasterii este cel alamintirilor. Suntem intelepti si inteligenti doar pentru ca “trecem” prin situatii, evenimente, dialoguri ca un pieton ce coboara in cate-o gara... aprinzandu-si tigara si memorand aspectul acelui loc ?

   Ei... o intrebare a carui raspuns sta in fiecare din noi. Cu totii am memorat aceste experiente, imagini... sunete ca de fiecare data cand mai parcurgem un drum similar ca si directie sa putem recunoaste acele gari. Imi voi opri alegoria garii printr-un gand conform caruia “ cu totii suntem calatori “ .  Acum depinde cat de bine adaptam acele experiente acaparate din trecut, la situatiile prezente...

   Este totusi interesant cum anumite persoane au aceste daruri... talente in mod nativ. Oare aceste daruri vin ca o simpla bagatela a unor mosteniri din partea parintilor ? Mmmm poate... unii prefera diferite cai de a privi aceasta chestiune. Cei mai pragmatici merg pe ideea ca e o mostenire genetica... Oamenii credinciosi considera ca fiind un dar din partea lui Dumnezeu... iar altii merg pe ideea ca talentul se “antreneaza”.

   Eu as dori sa merg pe un alt fir... poate unpic mai controversat. Consider ca o viata este doar o scurta oscilatie dintr-un sir intreg sinusoidal ce se insira de minus infinit si merga pana la plus infinit. Ei... acum, sa ne imaginam ca de fiecare data cand “murim” in mod normal “uitam” tot. Este... oarecum adevarat, dar datorita unui usor iz de superficialitate refuzam sa privim mai in detaliu. 

   

... Va fi continuat.