Să ști că nu...
tot ceea ce auzi este ceea ce se spune. Din păcate ăsta e un adevăr pe care puțini își dau silința să-l remarce. Cum ? Simplu... Vrei ca cineva să depindă de tine, spune-i cum să reușească, fă totul în locul lui... ține-l departe de păreri și critici și mai ales... amintește-i tot timpul prin vorbe "alese" de unde l-ai luat și unde l-ai adus... Din acest moment persoana "ajutată" devine un sclav al tău. Depinde de tine, la fel cum tu depinzi de aer.
Ce este mai interesant este faptul că acest mod de a ajuta, face mai mult decât să închidă orice orizont în dezvoltarea persoanei ajutate. De ce ? Simplu... Care este modalitatea prin care evoluăm, înțelegem lucrurile ce se intamplă în jurul nostru și invățăm ? Doar prin experimentarea "pe pielea noastră" directă a diferitelor situații, observații, conjuncturi, oameni... etc...
Deci [ iată că vine și concluzia... ] dacă cineva ne cere ajutorul [ numai atunci ne putem implica în viața și experiențele cuiva ] ar fi bine să nu-i luăm omului / femeii "pâinea" de la gură... [ trebuie să experimenteze acea situație... ] ci putem să venim cu un zâmbet [ de multe ori e mai valoros ] și eventual cu ce simțim noi [ din iubire ] că poate fi un real ajutor.
Hmmm... cinic... nu ? Era până la un moment dat frumos atunci când știai că ai pe cineva care să te "susțină"... nu ? Sunt curios câți sunt aci... pe chestia asta mică și drăgălașă [ Terra, Pământ... a 7-a planetă, a 3-a.... tot planetă ] pentru a desluși câteva din "misterele" scrise undeva în adâncul nostru [ evident și eu mă număr printre aceștia ]?
Revenind. Să ști că nu...
tot ceea ce vezi este ceea ce există. Există multe lucruri [ le zic așa pentru că nu știu cum să le indentific altfel ] ce stau ascunse ochilor ce caută cifre, explicații logice și alte meandre și definiții ce sunt demne de cel puțin 5 perechi de ochelari [ suprapuși... evident ].
Cum ar fi să poți vedea ceea ce nu poate fi privit cu ochii [ cu ochelarii suprapuși... nici atât ] prin prisma înțelepciunii și a sufletului.
Rezultatul "deschiderii ochilor" este la fiecare manifestat într-un fel... sau altul. Un lucru e sigur... mai devreme sau mai tarziu cu toții vom "dechide ochii"... și atunci să te ții bine...
Până acum ceva timp îi ardeam pe rug pe toți ce spuneau ca Pământul nu e plat [ așa cum spuneau căpeteniile mai "iluminate" ]. Atunci... se mergea pe o paradigmă ce acum stârnește amuzament...
Ceea ce nu se vede, nu există. Hai să vedem cum sună : Ceea ce nu se vede, există. Mmm nu este prea diferită... doar că acum avem o negație și o afirmație ce vine în ajutorul negației... are mai multă logică așa... nu ? Acum... de multe ori și acum se merge pe această paradigmă... dar la alt nivel.
Cum ar fi să nu mai asculți TOT și să CREZI tot ce auzi din gurile celor mai "școliți" ? Ar fi haos... nu ? Mmm întrebarea rămâne deschisă... Refuz să dau un răspuns concret... [ mulți chiar se feresc de acest CONCRET... ] Așa că voi da poate un indiciu. Nu se va putea renunța la acestă ascultare mută atât timp cât nu știm să ne ascultăm și să ținem cont de ceea ce zice sufletul....
Să ști că...
Dacă vrei... poți. Asta vine ca o afirmație menită să explice adevărata forță a voinței...
Atunci când crezi ceva, creezi și dacă vei continua... atunci te vei bucura de rezultatul creației tale.
Dacă iubești, nimic din acest Univers va face ceea ce gândești și creezi din iubire.
Ura este opusul iubirii.
Mmmm, cam atât pentru moment...
Concluzia ? Eu nu consider ca ar trebui să fiu persoana care să vină cu concluziile. Haideți voi...
Vă mulțumesc pentru răbdare... și atenția implicată in această lectură. O zi excelentă vă doresc.
