Un punct de plecare in acest univers al cunoasterii este cel alamintirilor. Suntem intelepti si inteligenti doar pentru ca “trecem” prin situatii, evenimente, dialoguri ca un pieton ce coboara in cate-o gara... aprinzandu-si tigara si memorand aspectul acelui loc ?
Ei... o intrebare a carui raspuns sta in fiecare din noi. Cu totii am memorat aceste experiente, imagini... sunete ca de fiecare data cand mai parcurgem un drum similar ca si directie sa putem recunoaste acele gari. Imi voi opri alegoria garii printr-un gand conform caruia “ cu totii suntem calatori “ . Acum depinde cat de bine adaptam acele experiente acaparate din trecut, la situatiile prezente...
Este totusi interesant cum anumite persoane au aceste daruri... talente in mod nativ. Oare aceste daruri vin ca o simpla bagatela a unor mosteniri din partea parintilor ? Mmmm poate... unii prefera diferite cai de a privi aceasta chestiune. Cei mai pragmatici merg pe ideea ca e o mostenire genetica... Oamenii credinciosi considera ca fiind un dar din partea lui Dumnezeu... iar altii merg pe ideea ca talentul se “antreneaza”.
Eu as dori sa merg pe un alt fir... poate unpic mai controversat. Consider ca o viata este doar o scurta oscilatie dintr-un sir intreg sinusoidal ce se insira de minus infinit si merga pana la plus infinit. Ei... acum, sa ne imaginam ca de fiecare data cand “murim” in mod normal “uitam” tot. Este... oarecum adevarat, dar datorita unui usor iz de superficialitate refuzam sa privim mai in detaliu.
... Va fi continuat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu